Reziliență la dezastre înseamnă capacitatea de a anticipa, de a te pregăti, de a reacționa corect și de a reveni după o situație dificilă. Când nu mai merge planul obișnuit, ai nevoie de un plan de rezervă.
Ce înseamnă reziliență la dezastre?
Totul pare normal până nu mai este. Se întrerupe curentul. Telefonul e aproape descărcat. Apare o furtună puternică. Se simte un cutremur. Se blochează transportul. Se anunță cod de caniculă. Trebuie să ieși rapid dintr-o clădire. Și nu știi dacă să suni, să fugi, să aștepți sau să cauți informații.
În momentele acestea, nu ai nevoie de panică. Ai nevoie de câteva lucruri știute dinainte. Mai jos ai un ghid scurt de reziliență la dezastre, cu lucruri pe care le poți pregăti într-o zi liniștită.
Efectul de domino într-o urgență
O urgență rar vine singură. O furtună poate aduce o pană de curent. Pana de curent poate opri internetul. Fără internet, nu mai primești informații. Telefonul se descarcă. Transportul se blochează. Oamenii se agită. Apar zvonuri.
De aceea pregătirea contează, nu pentru că vei controla totul, ci pentru că vei reduce haosul. Dacă știi unde sunt actele, pe cine suni, pe unde ieși, unde te întâlnești cu cei apropiați și ce surse de informare urmărești, nu mai pornești de la zero. Asta e reziliență la dezastre în practică.
Ce trebuie să știi înainte?
Într-o zi liniștită, ia-ți câteva minute și răspunde sincer la aceste întrebări:
- Pe unde ieși rapid din casă, școală, cămin sau locul în care stai des?
- Unde sunt actele importante?
- Pe cine suni dacă ai nevoie de ajutor?
- Ai numerele importante salvate?
- Ce faci dacă nu merge internetul?
- Unde te întâlnești cu familia sau prietenii apropiați dacă nu puteți comunica?
- Ai o baterie externă încărcată?
- Ai medicamentele de care ai nevoie?
- Știi care sunt sursele oficiale de informare?
Par întrebări banale când totul e bine. Devin foarte importante când ceva se întâmplă repede.
Telefonul nu este planul tău complet
Telefonul ajută, dar nu trebuie să fie singurul tău plan. Poate rămâne fără baterie. Poate să nu aibă semnal. Poate să nu meargă internetul. Rețelele pot fi aglomerate. Poți pierde accesul la aplicații.
De aceea:
- notează câteva numere importante și pe hârtie;
- păstrează o baterie externă încărcată;
- stabilește puncte de întâlnire;
- descarcă informații utile dacă ai nevoie;
- urmărește surse oficiale, nu zvonuri;
- nu distribui mesaje alarmiste fără verificare.
În criză, informația greșită poate porni alt domino. Sursele oficiale pentru România sunt fiipregatit.ro, platforma Departamentului pentru Situații de Urgență, și numărul unic de urgență 112.
Ce pui în kitul de urgență?
Mulți cred că un kit de urgență este o exagerare, până când au nevoie de o lanternă și nu știu unde este. Un kit simplu e cea mai concretă formă de reziliență la dezastre și poate include:
- apă;
- ceva de mâncare care rezistă;
- lanternă;
- baterii;
- baterie externă;
- medicamente personale;
- plasturi și produse de prim ajutor;
- copii ale documentelor importante;
- șervețele umede;
- fluier;
- mască, dacă este nevoie;
- bani cash;
- o listă cu numere importante.
Nu trebuie să fie un rucsac de supraviețuitor. Trebuie doar să fie suficient cât să nu cauți lucruri esențiale în panică.
Cum reacționezi la cutremur, incendiu sau inundație?
Cutremur: Nu fugi pe scări în timpul mișcării. Lasă-te jos, acoperă-te, ține-te bine. Stai departe de ferestre și obiecte care pot cădea.
Incendiu: Ieși repede. Nu te întoarce după lucruri. Dacă este fum, stai cât mai jos. Sună la 112 după ce ești în siguranță.
Inundație: Nu traversa apa, nici pe jos, nici cu mașina. Mergi spre un loc mai înalt și urmărește instrucțiunile autorităților.
Furtună: Intră într-o clădire sigură. Evită copacii, stâlpii, firele electrice, apa și obiectele instabile.
Caniculă: Bea apă, evită efortul la orele foarte calde, caută umbră sau spații răcoroase și verifică persoanele vulnerabile.
Regula generală, în orice situație: viața înaintea obiectelor.
Ce faci după ce trece pericolul?
Partea mai puțin discutată de reziliență la dezastre vine după. Reziliența nu se termină când evenimentul s-a oprit. După o situație dificilă:
- verifică dacă tu și cei apropiați sunteți în siguranță;
- nu intra în clădiri avariate;
- nu atinge fire căzute sau instalații afectate;
- urmărește informațiile oficiale;
- anunță problemele reale, nu presupunerile;
- păstrează dovezi dacă ai pagube;
- cere ajutor dacă ai nevoie;
- vorbește cu cineva dacă ai fost speriat sau afectat;
- învață ce ai putea pregăti mai bine data viitoare.
A reveni după o criză înseamnă și să înțelegi ce a lipsit.
Provocarea „Planul de rezervă”
În următoarele 24 de ore, încearcă să:
- salvezi numere importante;
- stabilești un punct de întâlnire cu cineva apropiat;
- verifici ieșirile din locul în care stai;
- pui o lanternă într-un loc ușor de găsit;
- încarci bateria externă;
- fotografiezi sau copiezi documente importante;
- verifici dacă ai medicamentele necesare;
- afli care sunt sursele oficiale de informare din zona ta.
Durează puțin. Poate conta mult.
Nu putem preveni orice cutremur, furtună, inundație sau incendiu. Dar putem preveni haosul total. Când pică planul, contează ce știi deja. Pregătirea este diferența dintre panică și reacție.
Exersează asta la un centru TOO
La TOO poți participa gratuit la activități de educație non-formală despre reziliență la dezastre și mediu, în programul Dezvoltare sustenabilă. Dacă ai între 14 și 29 de ani, treci pe la un centru TOO din Pitești, Balș, Alba Iulia sau Târgoviște. Citește și Economisirea resurselor: gesturi simple pentru fiecare zi.
Campanie de informare cu privire la dezvoltarea durabilă, derulată de Fundația Națională pentru Tineret (FNT), în parteneriat cu AJOFM Vâlcea și F.J.T. Olt, cofinanțată de Uniunea Europeană.